1. PREAMBUL ISTORIC.
În nord-vestul Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlea (1292 metri), este așezat municipiul Codlea (în germană – Zeiden, în maghiară – Feketehalom), situat la o altitudine de 565 metri şi atestat documentar la 1265 sub denumirea de Feketehalom , iar în 1377 sub denumirea latină de Villa Cidinis.
Despre istoria acestor meleaguri există un bogat material documentar: pentru perioada preistorică, de o mare importanţă sunt studiile lui Alfred Prett care se ocupă în mod special de cultura Schnekenberg şi cultura Tei din Țara Bârsei. Monografia din 1912 a lui Johann Leonardt, intitulată “Codlea în trecut şi prezent”. “Memoriile Codlene” ale lui Johann Gutt din Braşov, cuprind date importante pentru perioada 1335-1847. “Annales Cseidinenses”, manuscris întocmit de Konighes Cristel, care în 1726 a fost viceprimar al Codlei, informaţiile cuprinse vor fi completate şi duse până in 1754 de un nepot al său. Un alt document deosebit de important, îl reprezintă „ Cronica” din globul Turnului cu ceas al Bisericii Evanghelice, scrisă în anul 1794 de către Georg Draudt, şi cuprinde perioada dintre 1335-1794. Primul document istoric românesc al codlenilor este „Studiu istoricu-statisticu, asupra prezentului şi trecutului românilor din opidulu Codlea” , scris de preotul Iosif Comănescu. Un alt document important, este monografia învăţătorului Georg Gotthelf Zell “Zeiden eine Stadt in Burzenland” (Codlea un oraş în Ţara Bârsei), tipărită Germania în 1994. Toate aceste documente şi lucrări împreună cu alte studii şi articole, precum cu descoperirile arheologice, contribuie la realizarea unei imagini de ansamblu a istoriei municipiului Codlea.
Dovezile arheologice descoperite pe raza municipiului Codlea sau împrejurimi, dovedesc existenţa vieţuirii pe aceste meleaguri în urmă cu câteva mii ani. Mormintele, descoperite în octombrie 1940, la fabrica de unelte şi scule pentru lemn a lui R. Cristel, datau din perioada culturii Schnekenberg ; s-a descoperit un vas ceramic aparţinând culturii Tei. Trepiedul de bronz a fost descoperit pe versantul vestic al Măgurii Codlea, iar în anul 1909 au fost descoperite pe hotarul Codlei monezi din timpul lui Alexandru Macedon, pe dealul Muntişor.
Sub protecţia Cavalerilor teutoni, timp de 14 ani (1211-1225), în Ţara Bârsei s-au aşezat ţărani şi meşteşugari de origine germană. Cavalerii teutoni au fost aduşi în zonă de regele maghiar Andrei al II-lea, cu scopul apărării graniţei de sud-est a Regatului Maghiar de pericolul invaziei cumanilor. Ordin militaro – bisericesc, a fost înfiinţat în Palestina, având scopul, protejării pelerinilor plecaţi să viziteze Ierusalimul. Aceşti cavaleri au contribuit la întemeierea oraşului Braşov şi a altor 13 aşezări săsești printre care: Hălchiu, Hărman, Prejmer, Feldioara, Sânpetru, Râşnov, Codlea, etc. Ei au construit în Ţara Bârsei cinci cetăţi, printre care şi Cetatea Neagră de pe versantul sud-vestic al Măgurii Codlea, la o altitudine de 980 m.
In a doua jumătate a sec. Al XIII-lea, în Ţara Bârsei erau organizate mai multe scaune săseşti – unităţi administrativ-teritoriale specifice saşilor – astfel: scaunul Corona – Braşov, scaunul Feldioara, scaunul Prejmer, scaunul Râşnov şi scaunul Codlea. Fiecare dintre aceste scaune trebuia să deţină, îngrijească şi să apere câte o cetate, scaunului Codlea revenindu-i Cetatea Neagră.
Cel mai vechi recensământ datează din anul 1510, scoţând în evidenţă faptul că în Codlea existau „142 gospodării, 4 colonişti, 11 văduve, 8 săraci şi 16 case părăsite”. Recensământul nu face precizarea dacă din totalul locuitorilor erau şi români. Cercetările şi documentele vremii atestă faptul că în jurul localităţii trăiau şi un număr restrâns de români. De menţionat este faptul că o monografie săsească din 1988, admite – dar fără a avea la bază vreun document – că ar fi posibil să fi existat o mică așezare româno-bulgară, în locul actualei bisericii ortodoxe. Cert este că prezenţa românilor în interiorul localităţii este amintită spre sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. La 1 noiembrie 1785, în Codlea locuiau aproximativ 3150 locuitori, din care aproximativ 600 erau români. Tot din documentele vremii, reiese faptul că în urma unui decret imperial dat de împăratul habsburg Iosif al II-lea, în Codlea a început construcţia Bisericii Ortodoxe – 1783. Acest lăcaş de cult a rămas pentru mai bine de două secole, singurul pentru românii ortodocşi, dar a doua din localitate, după cea evanghelică, datată din a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi care a cunoscut numeroase transformări şi adăugiri de-a lungul secolelor.
De-a lungul istoriei sale, Codlea a cunoscut o permanentă dezvoltare economică, politică şi culturală, dar şi o creştere numerică a populaţiei. Astăzi, municipiul Codlea, născut şi dezvoltat la poalele Măgurii Codlea, întins pe o suprafaţă de 12.520 hectare și având aproximativ 20.000 locuitori, ceea ce îl face al patrulea între municipiile judeţului Braşov și unul dintre principalele centre industriale şi culturale, prezentând numeroase oportunităţi turistice .
Profesor Rudolf Rekkert
Sursa : Codlea între ieri și azi: gânduri de copil, Editura Romprint, 2007, ISBN 978-973-7761-43-9